Viena - capitala valsului si a elegantei

Viena- perla baroca de pe Dunare, inconjurata de o aura de romantism

Belvedere - vedere din Palatul de Sus

Belvedere-Palatul de Sus

Schonbrunn - fosta resedinta de vara a familiei imperiale

Palatul imperial Hofburg

Schonbrunn - vedere de sus

Schonbrunn

vedere din Turnul Dunarii

VIENA – PERLA BAROCĂ DE PE DUNĂRE

Viena, capitala Austriei, (în germană Wien, în maghiară Bécs), se întinde între culmile nord-vestice ale Alpilor, în zona bazinelor vieneze, pe ambele maluri ale Dunării.

Metropolă a monarhiei austro-ungară, Viena a fost pentru multe secole centrul muzicii clasice şi al operei datorită compozitorilor renumiţi precum: Christoph Willibald Gluck (1714-1787), considerat de unii părintele perioadei muzicale clasice și rococo - cel puțin în domeniul operei, Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791), unul din cei mai talentați creatori în domeniul muzicii clasice, (Franz) Joseph Haydn (1732-1809), fiind cel mai influent maestru al tradiției muzicale în Europa apuseană, Ludwig van Beethoven (1770-1827), compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii, Franz Peter Schubert (1797-1828), compozitor romantic austriac, Johannes Brahms (1833-1897), „succesorul” lui Beethoven, Anton Bruckner (1824-1896), compozitor și organist austriac, Antonio Lucio Vivaldi (1678-1741), un reprezentant însemnat al barocului muzical venețian care şi-a găsit sfârşitul la Viena, iar cu Johann Strauss-fiul și familia sa care și-au creat valsurile în Viena, cu Arnold Schönberg, Alban Berg și Anton Webern, născuţi aici, orașul a devenit casa numită „A Doua Școală Vieneză”. Dar să nu uităm că azi, eternul oraş al valsului este şi sediul Orchestrei Filarmonice Vieneze.

Capitala europeană, înconjurată de o aură de romantism, se impune nu numai prin muzică, dar şi prin stilul arhitectural.

Catedrala Sfântului Ștefan, cunoscut şi sub numele de Domul Sfântului Ştefan sau Stephansdom, care are ca patron pe Sfântul Ștefan, primul martir creștin, este catedrala Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Construcţia gotică este emblematică nu numai pentru oraş, dar şi pentru unitatea monarhiei habsburgice dintre tron şi altar care şi-a pus amprenta asupra destinului Austriei de-a lungul secolelor. Astăzi putem admira: amvonul cioplit în gresie, în stil gotic târziu, şi galeria pentru oră şi cor creat de însuşi maestrul Evului Mediu –Anton Pilgram, altarul situat în aripa laterală stângă, ctitorit de Frederic al III-lea care este înmormântat aici, altarul principal sculptat de Tobias Pock în stil baroc, Madona servitorilor cea mai importantă sculptură din perioada de apogeu a goticului, Mântuitorul, din capela în formă de cruce, cu barba neagră din păr natural care se presupune că ea creşte în Vinerea Mare după ce este tăiată de tinerele fete, filigrante ale sfinţilor de pe coloane şi baldachine din altarele secundare.

Palatul Schönbrunn, palat construit în stil baroc, numit ,, fântână frumoasă" a fost reşedinta de vară a Casei de Habsburg din secolul al XVIII-lea până în 1918, iar astăzi se află în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Nicolau von Pacasii a transformat, la cererea Mariei Terezia, castelul de vânătoare în splendida reşedinţă regală. Aici se pot admira cele peste 60 de camere deschise publicului: Scara albastră, o reprezentare alegorică a împăratului roman ca bărbat virtuos, Studioul Împăratului Franz Joseph, Dormitorul imperial, Sala Mariei Antoinette –sală de luat masa în familie, după modelul istoric, Camera oglinzilor, Camera luminilor, Marea Galerie, unde se desfăşurau evenimentele de la curte cu ferestre înalte, decoraţiuni aurite, fresce de pe tavan, dintre care în una se impune Maria Tereza asupra poporului multietnic, Salonul albastru chinezesc, Camera de porţelan, împodobite în stil rococo. De admirat sunt şi: grădina cu alei dispuse geometric, cu garduri vii, înalte, unde se desfăşurau jocurile idilice aristocratice, împodobite cu fântâni arteziene şi statui de marmură în stil clasic, Fântâna lui Neptun cu Zeul Mării Neptun aşezat într-un car de scoici care are în mână stridentul său, iar deasupra unei grote întunecoase de stâncă se înghesuie suita de tritoni cu trompete de scoici în mână care strunesc căluţii de mare, „Palmenhaus” care adăposteşte azi peste 4500 de specii de plante, Gloriette, construcţie din 1775, cu colonade tipic pentru începutul clasicismului, reprezintând o alegorie pentru prinţii care ştiau să-şi ţină frâiele ţării, Grădina zoologică, una dintre cele mai vechi din lume, inaugurată în anul 1752 de soțul Mariei Tereza.

Palatul Hofburg reşedinţa de iarnă a împăraţilor, construit în stil renascentist, fiind azi palat prezidenţial, face parte din Ringul vienez, construit la voinţa lui Franz Iosef ca o stradă de promenadă, în care clădirile să expună trecutul şi prezentul Marelui Imperiu Austriac. În prezent putem să ne bucurăm de construcţiile sub marca tuturor formelor arhitecturale europene din ultimi 2000 de ani sub stilul “Historismus” (Istoricism). Astfel o parte din Hofburg aminteşte de Coloseum, Parlamentul de templele greceşti, iar muzeele din piaţa Maria Tereza, create după stilul renascentist cu influenţe de baroc, de Catedrala Sfântul Paul din Vatican. Să amintim şi Opera Vieneză cu stilul neorenascentist, Rathaus, primăria, cu stilul neogotic, Teatrul Imperial Burgtheater, Universitatea şi Tribunalul construite din acea perioadă. Muzeul Hofburg a fost terminat după abdicarea ultimului împarat habsburgic. Aici se vizitează: Muzeul Sissi şi Apartamentele regale, colecţiile de porţelan şi argintărie care redau privitorilor imaginea tradiţiei, decorului şi ceremoniei de luat masa la palat, altădată.

În minunata metropolă austriacă cu maniere imperiale conservatoare, se mai deschid cochet şi alte bogăţii: Palatul Belvedere, reşedinţa barocă a princepelui Eugen de Savoia, Parcul Prater, Karlspatz - vechea gară a trenului urban, Biserica Sfântului Carol, construită după ciumă de împăratul Carol I, Clădirea Asociaţiei Muzicienilor Vienezi cu bijuteria arhitectonică Sala Aurie a Muzicienilor, Viena Roşie - cartierul rezidenţial KARL MAX, Stallburg – Şcoala Regală de călărie, cimitirul din Simering, unde se odihnesc Bethoven, Schubert, Strauss, Biroul Naţiunilor Unite de la Viena.